Acțiuni vs Obligațiuni

Investițiile sunt un element esențial în peisajul financiar actual, dar cum ar trebui să îți aloci fondurile? Înainte de a pătrunde în active precum acțiunile și obligațiunile, este esențial să ai o strategie de portofoliu care să-ți asigure diversificarea.

Acțiunile și obligațiunile se numără printre cele mai tranzacționate clase de active, dar acestea diferă în mod fundamental. Așadar, ar trebui traderii să se concentreze pe acțiuni sau pe obligațiuni? Răspunsul la această întrebare depinde de obiectivele individuale, de personalitatea fiecărui investitor și modul de a aborda piața.

Acest articol explorează principalele diferențe și asemănări dintre acțiuni și obligațiuni și modul în care aceste piețe financiare se pot corela sau pot evolua în direcții opuse.

Acțiuni vs obligațiuni - Ghid rapid

• Tranzacționarea CFD-urilor pe acțiuni și obligațiuni - Dacă preferi să iei poziții pe termen scurt pentru hedging sau pentru a specula pe fluctuațiile ratelor dobânzilor.
• Cumpărarea acțiunilor - Dacă vrei să cumperi direct acțiuni în speranța că prețul acestora va crește, va trebui să deschizi un Cont Invest.
• Cumpărarea ETF-urilor de obligațiuni - dacă urmărești să obții un venit, să îți diversifici portofoliul de investiții și să ai o viziune pe termen lung.
• Deschiderea unui cont - completează formularul de înregistrare la NAGA.com pentru a accesa piețele de acțiuni și obligațiuni în doar câteva minute.
• Copy trading – copiază mișcările traderilor cu cele mai bune performanțe în timp real cu NAGA Autocopy.

Deschide un Cont   Testează pe Demo   Copiază Traderi de Top

Care sunt diferențele dintre acțiuni și obligațiuni?

Acțiunile și obligațiunile concurează pentru un fond limitat de capital al investitorilor. În timp ce acțiunile oferă, de regulă, un potențial mai mare de profit, obligațiunile sunt considerate, în general, o investiție mai sigură. Această dinamică îi determină adesea pe investitori să favorizeze una dintre aceste clase de active în detrimentul celeilalte atunci când își reebalansează portofoliile, în special în perioadele de creștere sau de declin economic.

Având în vedere capitalul finit disponibil, investitorii trebuie să decidă între potențialul de randament mai ridicat al acțiunilor și siguranța relativă a obligațiunilor. Această alegere devine deosebit de importantă atunci când se dorește o ajustare a portofoliilor ca răspuns la schimbarea condițiilor economice.

Deținerea acțiunilor unei corporații conferă acționarilor dreptul de vot în ceea ce privește deciziile companiei și posibilitatea de a primi dividende. Cu toate acestea, investițiile în acțiuni prezintă riscuri, deoarece valoarea acestora poate fi influențată de diverși factori, cum ar fi climatul economic, ratele dobânzilor, sentimentul pieței și câștigurile companiilor.

Principalul avantaj al investițiilor în acțiuni, comparativ cu obligațiunile, este potențialul de a obține randamente mai mari. Într-un mediu economic favorabil, investitorii cumpără acțiuni cu speranța de a obține profituri substanțiale. Pe măsură ce cererea pentru acțiunile unei companii crește, performanța acesteia se îmbunătățește, ceea ce poate duce la creșterea prețului acțiunilor.

Obligațiunile, sau investițiile în titluri de creanță, sunt emise de guverne și companii atunci când acestea au nevoie de fonduri. Investitorii împrumută bani în schimbul plății regulate a dobânzii (denumite cupoane) și al returnării principalului la o dată viitoare specificată (data scadenței). Obligațiunile sunt, în general, considerate investiții mai sigure decât acțiunile, în special atunci când sunt emise de guverne cu un istoric de neplată redus sau inexistent.

Întrucât obligațiunile sunt, de regulă, mai sigure, randamentele aferente acestora sunt, în general, mai mici decât în cazul acțiunilor. Cu toate acestea, în timpul recesiunilor economice sau al prăbușirii piețelor bursiere, investitorii trec adesea de la acțiuni la obligațiuni. Acest lucru este determinat de riscul mai mic asociat obligațiunilor și de faptul că, în timpul recesiunilor, tendința este de a reduce cheltuielile de consum, ceea ce are un impact negativ asupra profiturilor companiilor și, în consecință, asupra prețurilor acțiunilor.

Principalele diferențe dintre acțiuni și obligațiuni

Detalii	Acțiuni	Obligațiuni
Descriere	Titluri de valoare care reprezintă dreptul de proprietate asupra unei companii.	Instrumente de creanță care servesc drept împrumuturi către entitatea emitentă.
Reandamente	Potențiale câștiguri de capital și dividende (nu sunt garantate).	Plăți regulate ale dobânzii la rata obligațiunii.
Riscuri	În general mai mari, deoarece randamentele depind de fluctuațiile pieței.	De obicei mai scăzute, deși riscul variază în funcție de solvabilitatea emitentului.
Drepturi de vot	Acționarii pot avea drept de vot în ceea ce privește deciziile companiei.	Deținătorii de obligațiuni nu au drept de vot.
Prioritatea la plată	Acționarii sunt plătiți după deținătorii de obligațiuni.	Deținătorii de obligațiuni au prioritate la plată în fața acționarilor.
Orizontul investițional	Fără durată fixă, în funcție de strategia de investiții.	Durată fixă, cu o dată de scadență predeterminată.
Alocarea investitorilor	Potrivite pentru investitorii care caută venituri din dividende și/sau câștiguri de capital.	Ideale pentru investitorii care caută un venit stabil și previzibil, cu o toleranță redusă la risc.
Cum să joci la bursă	Cum să tranzacționezi Titluri de stat (Obligațiuni)

Cum influențează inflația piețele de acțiuni și obligațiuni?

Inflația impune un echilibru delicat pentru ca atât obligațiunile, cât și acțiunile să aibă performanțe bune. O inflație prelungită erodează puterea de cumpărare a banilor, în timp ce o inflație prea mică poate duce la stagnarea unei economii, punându-te în dezavantaj în raport cu concurenții globali.

Efectele inflației asupra pieței bursiere sunt complexe și variază în funcție de companie, prin urmare, nu există o formulă universală. Cu toate acestea, putem evalua într-o anumită măsură modul în care rata inflației ar putea influența prețul acțiunilor unei companii.

Acțiunile de creștere—cele axate pe expansiunea pe termen lung, cu mai puțin accent pe valoarea actuală - tind să beneficieze de rate ale inflației mai scăzute, deoarece valoarea lor se bazează pe potențialul câștigurilor viitoare. Atunci când inflația crește, cresc și ratele dobânzilor, ceea ce poate diminua valoarea actuală a acestor câștiguri viitoare.

Acțiunile de valoare, în schimb, au adesea performanțe mai bune în perioadele de creștere a inflației, deoarece prețul lor de piață este mai mic decât valoarea lor intrinsecă. Acest lucru se datorează, în mare parte, faptului că fluxurile lor de numerar curente mai mari prezintă o valoare mai mare în comparație cu randamentele potențiale viitoare ale acțiunilor de creștere. Investitorii tind să privilegieze aceste acțiuni în timpul perioadelor cu inflație ridicată, deoarece caută randamente mai mari pentru a obține profituri "reale".

Inflația are, de regulă, un impact negativ asupra obligațiunilor cu randament fix, deoarece randamentele lor reale devin negative dacă randamentul obligațiunii este mai mic decât rata inflației. Cu toate acestea, obligațiunile indexate în funcție de inflație sunt legate de indicii de preț și, prin urmare, sunt ferite de efectele creșterii inflației. Prin urmare, investițiile în obligațiuni indexate la inflație rămân stabile în pofida fluctuațiilor ratelor inflației.

Află mai multe despre inflație

Cum influențează ratele dobânzilor piețele de acțiuni și obligațiuni

Ratele dobânzilor joacă un rol crucial în modelarea performanței piețelor acțiunilor și obligațiunilor. Atunci când băncile centrale majorează ratele dobânzilor, costurile de împrumut cresc, ceea ce face mai costisitoare finanțarea operațiunilor și extinderea afacerilor. Acest lucru poate duce la reducerea profiturilor companiilor, ceea ce determină adesea scăderea prețurilor acțiunilor, deoarece investitorii își ajustează așteptările cu privire la câștigurile viitoare. Prin contrast, atunci când ratele dobânzilor sunt în scădere, împrumuturile devin mai ieftine, ceea ce poate duce la creșterea profiturilor companiilor și la creșterea prețurilor acțiunilor, deoarece investitorii anticipează performanțe financiare mai bune.

Pentru piața obligațiunilor, ratele dobânzii au un impact direct asupra prețurilor obligațiunilor. Atunci când ratele dobânzilor cresc, valoarea obligațiunilor existente scade în general, deoarece sunt emise noi obligațiuni cu randamente mai mari, ceea ce face ca obligațiunile mai vechi, cu randamente mai mici, să fie mai puțin atractive. Investitorii care dețin aceste obligațiuni mai vechi își pot vedea valoarea de piață scăzând. Pe de altă parte, atunci când ratele dobânzilor scad, valoarea obligațiunilor existente tinde să crească, deoarece plățile dobânzilor fixe mai mari devin mai atractive comparativ cu obligațiunile nou emise cu randamente mai mici.

Impactul ratelor dobânzilor asupra pieței bursiere depinde și de tipul de acțiuni. Acțiunile de creștere, care se bazează foarte mult pe câștigurile viitoare, sunt deosebit de sensibile la creșterea ratelor dobânzii. Dobânzile mai mari pot reduce valoarea actuală a câștigurilor viitoare preconizate, ducând la o scădere a prețurilor acțiunilor companiilor. Acțiunile de valoare, care sunt adesea companii mai bine poziționate, cu venituri stabile, pot fi mai puțin afectate de creșterea dobânzilor, dar nu sunt imune la acest fenomen. Investitorii își pot reorienta atenția de la acțiuni către obligațiuni dacă acestea din urmă oferă randamente mai atractive, ceea ce duce la o scădere generală a prețurilor acțiunilor.

În schimb, piața obligațiunilor este influențată în principal de modificările ratelor dobânzilor, mai degrabă decât de creșterea economică sau de profiturile întreprinderilor. Politicile băncilor centrale, așteptările privind inflația și perspectivele economice determină deciziile privind ratele dobânzilor, care, la rândul lor, influențează în mod direct randamentele și prețurile obligațiunilor. Înțelegerea modului în care ratele dobânzilor influențează atât piața acțiunilor, cât și piața obligațiunilor este esențială pentru investitori atunci când iau decizii privind alocarea portofoliului și managementul riscului. O expunere echilibrată la ambele clase de active poate contribui la atenuarea efectelor fluctuațiilor ratelor dobânzilor asupra unui portofoliu de investiții.

Când vor scădea dobânzile

Relația dintre acțiuni și obligațiuni

Acțiunile și obligațiunile prezintă adesea o relație dinamică pe piețele financiare, influențându-se reciproc. În ciuda faptului că, de obicei, se consideră că acestea sunt corelate pozitiv, ceea ce înseamnă că prețurile obligațiunilor și ale acțiunilor pot scădea atunci când inflația crește, există perioade în care această relație se inversează. În perioadele cu inflație scăzută și de creștere a piețelor bursiere, valoarea obligațiunilor poate crește în timp ce acțiunile scad, demonstrând o corelație inversă.

Această relație inversă este vizibilă în special în perioadele de creștere și scădere a pieței. Investitorii își pot reorienta portofoliile către obligațiuni atunci când acțiunile se confruntă cu scăderi, ceea ce duce la creșterea prețurilor obligațiunilor. Prin urmare, traderii caută adesea să își aloce în mod echilibrat investițiile atât în acțiuni, cât și în obligațiuni, pentru a diminua riscul.

În astfel de scenarii, poate fi utilizată o strategie cunoscută sub denumirea de tranzacționare în pereche. Această abordare avansată presupune atât deținerea de poziții long cât și de poziții short pe diferite active, cum ar fi acțiunile și obligațiunile, pentru a face hedging împotriva fluctuațiilor pieței. Scopul este acela de a valorifica corelația pozitivă dintre aceste active la momentul decontării. Prin tranzacționarea atât a titlurilor de creanță, cât și a celor de capital, investitorii își pot diversifica portofoliile, reducând riscul general și îmbunătățind stabilitatea.

Obligațiuni vs acțiuni: Care este opțiunea potrivită pentru tine?

Când vine vorba de investiții, obligațiunile și acțiunile oferă avantaje distincte și joacă roluri diferite într-un portofoliu. Integrarea ambelor în strategia ta de investiții poate fi benefică, deoarece crește nivelul de diversificare și poate reduce potențialul de risc. Un portofoliu care include o combinație de acțiuni și obligațiuni este, în general, considerat mai echilibrat și poate oferi o mai mare stabilitate în comparație cu un portofoliu format exclusiv din acțiuni. Diversificarea este o strategie cheie pentru managementul riscului investițional.

Există diverse principii pentru a te ajuta să determini combinația ideală de acțiuni și obligațiuni din cadrul portofoliul tău. O regulă generală obișnuită este să aloci acțiunilor un procent din portofoliul tău egal cu 100 minus vârsta ta. De exemplu, dacă ai 30 de ani, această regulă ar sugera un portofoliu compus din 70% acțiuni și 30% obligațiuni (sau alte investiții cu caracter conservator). În schimb, dacă ai 60 de ani, se recomandă ajustarea mixului la 40% acțiuni și 60% obligațiuni pentru a corespunde unei abordări mai conservatoare.

Ideea fundamentală este simplă: pe măsură ce te apropii de pensionare, realocarea unei părți mai mari a investițiilor tale de la acțiuni la obligațiuni te poate ajuta să îți protejezi economiile de fluctuațiile imprevizibile ale pieței.

Criticii acestei abordări susțin că, având în vedere speranța de viață mai lungă și disponibilitatea fondurilor indexate cu costuri reduse - care oferă o investiție diversificată și rentabilă și prezintă, în general, mai puține riscuri decât acțiunile individuale - această strategie poate fi prea conservatoare. Unii sugerează utilizarea unei formule mai moderne, cum ar fi scăderea vârstei de la 110 sau chiar 120, pentru a determina raportul ideal între acțiuni și obligațiuni.

Majoritatea investitorilor iau decizii cu privire la alocarea acțiunilor și obligațiunilor în funcție de toleranța lor la risc. Principalul considerent este cât de multă volatilitate pe termen scurt ești dispus să suporți în schimbul unor randamente potențial mai mari pe termen lung.

Gândește-te la acest lucru: un portofoliu alcătuit în întregime din acțiuni are o probabilitate de aproape două ori mai mare de a înregistra o pierdere la sfârșitul anului, comparativ cu un portofoliu alcătuit în întregime din obligațiuni. Ești pregătit să faci față acestor potențiale scăderi, având în vedere calendarul tău de investiții, în schimbul posibilității unor randamente mai mari pe termen lung?

Este important să nu uităm că acțiunile și obligațiunile sunt doar două dintre numeroasele instrumente financiare disponibile pentru a construi sau a proteja avuția, alături de numerar, bunuri imobiliare, metale prețioase, criptomonede și alte active. O alocare eficientă a activelor este esențială pentru a te asigura că folosești instrumentul potrivit pentru obiectivele tale de investiții.

Când vine vorba de acțiuni și obligațiuni, ce știm? Deși obligațiunile oferă, în general, randamente mai mici comparativ cu acțiunile pe termen lung, acestea oferă mai multă stabilitate pe termen scurt. În schimb, acțiunile, în ciuda caracterului lor mai dinamic - în special în perioadele de incertitudine economică - s-au dovedit a fi mijloace superioare de creștere a avuției pe o perioadă de cinci, zece sau chiar mai mulți ani. Acest lucru este valabil dacă investești constant și dacă adaugi fonduri în mod constant.

Acțiuni vs obligațiuni: avantaje și dezavantaje

Acțiunile și obligațiunile reacționează diferit la evoluția pieței și prezintă diferite niveluri de risc. De asemenea, acestea pot juca un rol important în portofoliul tău de investiții. Diversificarea investițiilor în ambele clase de active poate contribui la atenuarea impactului activelor neperformante.

	Acțiuni	Obligațiuni
Avantaje	Acțiunile oferă adesea randamente mai mari pe termen lung în comparație cu alte investiții.   Unele companii plătesc dividende care pot fi reinvestite, pot contrabalansa scăderile sau pot genera venituri suplimentare.	În general, prețurile obligațiunilor fluctuează mai puțin decât cele ale acțiunilor și sunt mai stabile.   Unele obligațiuni oferă venituri stabile și siguranță, în special titlurile de trezorerie americane.
Dezavantaje	Prețurile acțiunilor pot fi foarte dinamice, cu fluctuații semnificative.   Randamentele nu sunt garantate, iar investițiile își pot pierde valoarea.	Din punct de vedere istoric, acțiunile au oferit randamente pe termen lung mai mari decât obligațiunile.   Creșterea dobânzilor poate duce la scăderea prețurilor obligațiunilor, afectând mai mult obligațiunile pe termen lung.

Acțiuni și obligațiuni: tranzacționare și investiții

În trecut, acțiunile și obligațiunile erau reprezentate sub forma unui certificat pe o bucată de hârtie. Atunci când o persoană dorea să achiziționeze acțiuni sau obligațiuni, trebuia să se deplaseze fizic la biroul unui broker și să efectueze tranzacția acolo, unde primea certificatele reale pentru acțiuni sau obligațiuni. Astăzi, certificatele fizice sunt rar întâlnite. Brokerii păstrează documentele în format electronic, iar un investitor trebuie doar să facă click pe platformele de tranzacționare online pentru a tranzacționa și a investi în acțiuni.

Investițiile și tranzacționarea sunt termeni similari pe care unii oameni îi folosesc uneori în mod interschimbabil - dar există diferențe importante pe care trebuie să le cunoști. Vom trece în revistă în această secțiune ce înseamnă fiecare dintre acești termeni.